Ce este subconștientul?

Extras din lucrarea „Stapanul constiintei – cunoasterea de sine in traditia Huna ”, ed. Kamala

In limbajul Huna, ku (sau unihipili) corespunde echivalentului „brut” al subconstientului. De ce brut? Pentru ca nu exista nici un acord comun in domeniul psihologiei care sa defineasca exact subconstientul. Nici cei mai traditionalisti psihologi nu se pot pune de acord intre ei. Unii il considera o realitate, altii il concep ca pe un produs al mintii, o convenienta fara nici o baza reala. Continuatorii altor tipuri de scoli de psihologie considera “subconstientul” drept baza celor mai inalte puteri umane, confundandu-l oarecum cu ceea ce majoritatea oamenilor numesc Dumnezeu.
In sistemul Huna nu exista o asemenea problema. Ku este doar un aspect din totalitatea mintii unui individ care are functii specifice foarte bine delimitate. De dragul convenientelor, adeseori folosim termenul de subconstient pentru a-l descrie, dar de cele mai multe ori este mult mai constient decat partea constienta a mintii multor persoane. Si tot de dragul convenientei vorbim adesea despre el si „negociem” cu el ca si cum ar fi o entitate separata, chiar pana la punctul de a-i da un nume al lui propriu.
Totodata, trebuie sa se inteleaga ca partea ku este diferita doar ca functii, dar nu in fapt. Totusi, avand in vedere ca atat de putini oameni cunosc modul in care functioneaza mintea lor, ku poate sa li se pare uneori ca o entitate straina sau poate chiar un dusman.

Natura subconstientului

Natura lui ku este dezvaluita in intelesurile ascunse ale cuvintelor-cod care compun acest substantiv si derivarile sale in hawaiiana. Din acest cod sau din simbolurile radacina ne dam seama ca aceasta parte a mintii are urmatoarele functii si atributii:

1. Functia sa primara este memoria.
2. Controleaza toate operatiunile locomotorii realizate de corp, cu toate ca acest control este impartit cu mintea constienta (lono).
3. Este sursa tuturor emotiilor si sentimentelor.
4. Este sursa tuturor deprinderilor fizice si mentale, dar si a comportamentului.
5. Este modalitatea prin care constientul percepe experienta si actioneaza asupra ei.
6. Este receptor si emitator al tuturor fenomenelor fizice.
7. Directia principala de actiune este de crestere.
8. Gandeste logic.
9. Indeplineste ordine.

Acum haideti sa examinam aceste functii si atributii, din care unele par a nu se aplica in cazul propriului subconstient, la prima vedere.

1. Memoria

Tocmai datorita functiei de memorie pe care o are ku, suntem capabili sa invatam ceva atat de bine, incat nu mai trebuie sa ne reamintim de acel lucru decat, probabil, in situatii limita. Astfel de exemple sunt vorbitul, mersul pe jos, mersul cu bicicleta sau condusul masinii. In toate acestea, are loc un proces mai mult sau mai putin automat de reamintire, din memoria tiparelor dobandite si a comportamentului. O mare parte din memoria noastra este atat de aproape de suprafata incat nu observam nici un decalaj de timp intre dorinta si aparitia informatiei, cu exceptia momentelor in care refuza sa apara din unele motive inexplicabile. Contrar a ceea ce inca se mai crede, amintirile nu se inregistreaza in creierul fizic. Unele cercetari recente sugereaza ca amintirile se duplica in mai multe locuri din corp si ca inregistrarile se afla de fapt doar la nivel pur energetic. Aceasta afirma si doctrina Huna. In timpuri stravechi, analogia folosita era aceea a gandurilor si senzatiilor pastrate intr-un fel de nori din materia astrala (aka), alcatuind invelisul energetic al subconstientului. O analogie de data mai recenta ar fi aceea cu un calculator, pentru ca partile fizice ale calculatorului servesc oarecum si drept cadru pentru memorie, care de fapt este stocata in campul magnetic. In terminologia de specialitate, input-ul informational este stocat in „biti”. Asa ca, mai multi „biti” formeaza un „byte”, iar mai multi „bytes” formeaza un “cuvant”, si mai multe “cuvinte” formeaza un „grup de cuvinte”.
Ca sa folosim aceasta analogie pentru memoria personala, sa presupunem ca v-ati intalnit cu cineva la o petrecere saptamana trecuta. Fiecare caracteristica fizica a acelei persoane poate sa reprezinte un „bit” de informatie. Grupate la un loc ca „byte”, ele reprezinta intreaga aparenta fizica a persoanei. Ceea ce a spus acea persoana si cum a reactionat ea la raspunsul tau, formeaza un alt “byte”. Impresia totala a persoanei formeaza un „cuvant”. Intreaga petrecere este stocata in memorie ca o serie de grupuri de cuvinte. Impresia care persista din seara aceea, care v-a atras in mod deosebit atentia constienta, ramane „pe fir” pentru o considerabila perioada de timp, poate chiar pentru toata viata, daca v-a impresionat indeajuns. Impresiile mai putin importante raman doar „disponibile”, in timp ce altele pe care nu le-ati observat deloc vor fi stocate intr-un fisier general. Cand doriti sa va amintiti despre evenimentele din seara aceea, subconstientul dvs. va scoate mai intai impresiile de „pe fir”, si apoi pe cele „disponibile”, in ordinea importantei, in functie de cat timp doriti sa va ganditi la acel subiect. Aceasta pentru ca subconstientul gandeste in asociatii logice.
Doua lucruri se cer pentru ca amintirile sa fie usor de adus la suprafata constientului. Mai intai, impresia originala trebuie sa primeasca atentie constienta; in al doilea rand, impresia trebuie sa fie legata sau asociata cu alte impresii. Exista multa informatie in biocomputerul dvs., si este mult mai usor pentru subconstient sa gaseasca un „cuvant” decat sa gaseasca un „bit”. De aceea numele sunt in mod frecvent dificil de amintit, si de aceea ele reapar in minte la multa vreme dupa ce ati dorit sa vi le amintiti. Ele nu au beneficiat de prea multa atentie constienta atunci cand au aparut prima data, asa ca nu au fost puse „pe fir”. Faptul ca au venit mai tarziu in memorie indica timpul necesar lui ku pentru a le gasi. Desigur, tensiunea sau anxietatea pot corupe campul de energie si implicit procesul de memorizare.

2. Corpul

Toate sistemele de procese ale organismului (nervos, circulator, muscular, energetic, digestiv, etc.) se afla sub controlul direct al mintii subconstiente. O mare parte a informatiei care asigura modul de operare a acestor sisteme vine de la directivele celulare, precum molecula de ADN, dar o cantitate considerabila este primita din convingerile parentale si sociale, ca si din deciziile constiente si din invataturi. Biofeedback-ul confirma teoria Huna cu privire la faptul ca prin directionarea constienta a atentiei putem influenta operatiile subconstientului asupra corpului intr-un mod surprinzator. Cu toate acestea, influenta poate fi atat pozitiva (ca atunci cand operatiunile sunt imbunatatite), dar si negativa (daca operatiunile sunt perturbate). Cu alte cuvinte, operatiunile corpului dvs. sunt influentate direct de modul de gandire si de ceea ce simtiti, asa cum a demonstrat medicina psihosomatica. Fireste, puteti hotari la modul constient sa va miscati bratele si picioarele, sa respirati in ritmuri diferite, sa vorbiti foarte incet sau foarte tare, dar chiar si aceste actiuni constiente trebuie indeplinite cu cooperarea memoriei subconstiente si cu legaturile sale directe cu muschii si organele implicate. Sportivii de performanta si maestrii yoga pot face cu trupurile lor lucruri care par miraculoase, nu pentru ca au invatat sa preia controlul corpului lor, ci pentru ca au invatat sa faca operatiuni constiente cu partea lor subconstienta, la un inalt nivel.

3. Emotiile

Emotiile si sentimentele constituie in sistemul Huna nici mai mult si nici mai putin decat miscari ale bioenergiei, la care se adauga anumite ganduri si/sau tipare de tensiuni musculare care le disting. Emotiile pot fi inmagazinate ca energie potentiala in tensiunea musculara in anumite conditii, dar in general sunt declansate spontan, ca urmare a unui stimul mental, fizic sau de mediu. In acest caz, stimulul produce o asociere in subconstient cu o amintire care provoaca unul din cele patru tipare de reactie energetica primara, sau o combinatie a doua sau mai multe. La nivel fizic, energia pentru astfel de reactii provine din raspandirea adrenalinei/glicogenului in corp, dar poate implica si canalizarea biocampului prin sistemul meridianelor si posibile schimburi energetice cu mediul.
Cele patru tipare de reactie energetica primara sunt teama (retragerea), furia (atacul), bucuria (destinderea sau relaxarea) si actiunea (activitatea mentala sau fizica). Frica, sau combinatia dintre frica si furie, poate duce la blocarea energiei emotionale in muschi sau la tensiune celulara. Combinatia teama/furie determina de asemenea si diverse grade de depresie. Toate aceste reactii si combinatiile lor sunt declansate datorita asocierilor impregnate deja in memoria subconstienta, si vor continua sa fie produse de aceleasi asocieri pana ce tiparele memorate sunt inlocuite de o interventie constienta sau supraconstienta.

4. Deprinderile

Ca si emotiile, deprinderile fizice si mentale sunt reactii invatate, depozitate in memoria subconstienta si eliberate de catre stimuli asociati. Tiparul de reactie al energiei este, dupa cum s-a mentionat anterior, acela al actiunii, si poate sau nu sa fie insotit de emotie. Cand sari din calea unui pericol brusc, in timpul saltului reactia emotionala nu exista; in joc este numai actiunea. Orice emotie survine ulterior, atunci cand mintea isi ia ragazul sa retraiasca evenimentul si sa ia in calcul ce s-ar fi putut intampla.
Multe dintre deprinderile noastre sunt “inconstiente”, ceea ce inseamna ca mintea constienta nu acorda atentie la ceea ce face subconstientul. In invatatura Huna, daca o deprindere nu mai deserveste un scop viabil si valabil din punctul de vedere al subconstientului, acesta se va modifica automat, fara a exista necesitatea unei constientizari. Cu toate acestea, daca deprinderea mai serveste vreunui scop, desi nedorit de constient, atunci pentru schimbarea deprinderii va fi nevoie de atentia constienta. Insa atentia singura nu este suficienta. Subconstientul trebuie sa primeasca in plus o alternativa viabila.
Durata de timp in care o deprindere a fost implicata nu e relevanta. Subconstientul este interesat numai de rezultatele finale, si daca o noua deprindere va avea rezultate la fel de bune sau mai bune ca si cel vechi, subconstientul va permite cu usurinta schimbarea. Totusi, daca subconstientul nu este convins de acest lucru, inlocuirea unei deprinderi vechi ar putea deveni imposibila. Ceea ce este important in aceasta situatie este ca nici un gol sa nu existe in subconstient. Singura modalitate de a scapa de un obicei vechi este sa il inlocuiesti cu unul nou. Chiar si pentru a deveni nefumator este necesara invatarea, in anumite situatii, a noii deprinderi de a nu fuma. De asemenea, in invataturile Huna, credintele sunt considerate drept deprinderi, obiceiuri, la fel de supuse schimbarii si inlocuirii in vederea unei eficiente sporite ca oricare alta deprindere.

5. Perceptia

Detinem perceptia constienta a lumii in care traim prin intermediul simturilor noastre, ce insumeaza mult mai mult decat cele cinci simturi fundamentale. Vazul, de exemplu, include abilitatile de a distinge culoarea, umbra, perspectiva, tiparele, formele, cat si semnificatia (cum ar fi cititul). Auzul include reperarea notelor inalte, tonurilor, subtonurilor, armoniei, zgomotului si semnificatiei (cum ar fi vorbirea). Gustul, bineinteles, le include pe cel dulce, sarat, acru, picant, amar, astringent. Mirosul are cel putin zece variatiuni, asa cum sunt specificate de unii autori. Iar pipaitul include presiunea, textura, temperatura si un numar de alti factori.
Toate aceste simturi ajung la nivelul constiintei noastre prin intermediul sistemului nervos, dar elementul ku este cel care le monitorizeaza, astfel incat acestea sa nu ne copleseasca. Ku ne aduce in atentie anumite simturi la anumite momente si pentru anumite motive; in functie de convingerile personale, in unele situatii, minimalizeaza unele simturi si ne invata cum sa le dezvoltam pe altele. Cand intreprindem o actiune constienta ca urmare a unei perceptii, noi de fapt actionam ca rezultat al unei perceptii filtrate prin ku, indiferent de prejudecatile si abilitatile detinute. Perceptia poate fi usor distorsionata, caz in care apare o scadere minora in eficienta noastra, sau poate fi intr-atat de diferita, incat sa nu impartasim aceeasi experienta precum cei din jurul nostru. Pe de alta parte, ea poate fi dezvoltata pana la punctul in care sa fie mai buna decat perceptia comuna sau pana la punctul in care putem percepe ceva de care altii nici sa nu fie macar constienti. Toate acestea depind de cat de puternice sunt convingerile si comportamentele dobandite, din cadrul ku.

6. Fenomenele paranormale

In filozofia Huna, fenomenele paranormale sunt considerate fenomene produse ca urmare a extensiei campurilor de perceptie ale simturilor pe care le detinem in mod normal si nu precum ceva complet diferit si “supranormal”. Conform acestei viziuni, fenomene paranormale au loc tot timpul in viata fiecaruia, dar din cauza prejudecatilor ele sunt de cele mai multe ori ignorate, cu exceptia celor de proportii dramatice. Cateodata acestora li se permite sa se strecoare in atentie sub forma presimtirii, intuitiei, inspiratiei si coincidentei. Coreland pe cat posibil sistemul Huna cu terminologia occidentala, putem spune ca:

– Telepatia este o prelungire a auzului nostru si a abilitatii noastre de a vorbi.
– Clarviziunea este o extensie a vazului;
– Psihokinezia este o extindere a simtului tactil si a abilitatii noastre de a influenta fizic mediul in care traim.
– Divinatia (precognitia) reprezinta prelungirea abilitatii noastre de a estima probabilitatile si de a face consideratii calificate asupra evenimentelor viitoare.

Aceste simturi si abilitati sunt denumite “parapsihologice” sau “paranormale” doar pentru ca nu sunt la fel de uzuale in cultura noastra precum sunt in alte culturi. Acest lucru se intampla datorita faptului ca acest ku –  mintea subconstienta – ce raspunde de toate simturile si capacitatile noastre innascute, a acceptat acele convingeri culturale care declara ca asemenea lucruri sunt fie imposibile, fie rele. Persoanele ce traiesc fenomene paranormale pur si simplu nu au acceptat niciodata aceste convingeri culturale, in vreme ce acelea  care au primit o educatie in acest domeniu au reusit sa le depaseasca. Din moment ce este o chestiune de credinta si nu tine de natura umana, orice om poate experimenta fenomene “paranormale” si poate fi educat in a-si folosi competent aceste abilitati.

7. Cresterea

Definitia cresterii in termenii Huna este „a creste constienta, indemanarile si fericirea”. Aceasta se aplica tuturor formelor de constiinta, de la atom la galaxie, indiferent daca este vorba despre lumea animala, vegetala sau minerala. La oameni, nevoia de crestere este localizata in ku.
Dar sunt unii oameni care cred ca prima noastra necesitate este aceea de supravietuire si ca numai dupa ce ne ingrijim de cele necesare traiului e bine sa ne aplecam atentia si catre scopuri mai inalte, precum arta si cultura. Din acest motiv filmele si povestile cu priza la public ne infatiseaza atat de des pe stramosii nostri practic ca pe niste animale pradatoare sau ca pe niste strangatori care nu se gandeau la nimic altceva decat la mancare, sex si a ucide. Dar urmele gasite recent de catre arheologi si antropologi arata ca pana si cei mai timpurii oameni au fost inventatori, artisti si mestesugari, chiar in mijlocul celor mai dure conditii de mediu. Asadar, nevoia de crestere asigura supravietuirea, si nu invers.
Curiozitatea este parte a nevoii de a creste constienta. Nevoia il ajuta pe copilul mic sa se dezvolte explorand mediul, si aceeasi nevoie conduce adultul explorator, inventator si om de stiinta. Nevoia de a dezvolta abilitatile (atat ca numar, cat si calitativ) ne ajuta sa punem in aplicare ceea ce am invatat din constienta noastra in expansiune. Iar nevoia de a creste starea de fericire ne da imboldul sa gasim modalitati tot mai bune de actiune, din punct de vedere fizic, mental, spiritual si social. De fapt, singurul lucru care ne impiedica sa devenim semizei este frica, deoarece ea produce convingeri care interfereaza cu progresul natural de crestere al lui ku, catre implinire.

8. Logica

Dintre toate conceptiile gresite pe care oamenii le au despre subconstient, cea mai paguboasa este aceea ca ar fi irational sau ilogic. Insa dimpotriva, asa cum s-a evidentiat mai devreme, ku este cu fiecare bit de informatie la fel de rational si de logic ca un calculator. S-ar putea insa spune ca tocmai asta e problema.
Lumea crede ca subconstientul este irational pentru ca actioneaza contrar cu ceea ce oamenii vor la modul constient in acel moment, si pentru ca li se pare ca el actioneaza fara nici un motiv aparent. Cuvantul cheie aici este aparent. Ku actioneaza mereu pe baza unei presupuneri – o convingere despre realitate – acceptata ca adevarata la un anumit moment in viata. Iar ku va urma intotdeauna acea presupunere si va actiona conform concluziilor sale logice, oricare ar fi acestea si orice ar gandi omul despre ele la un moment dat.
Bineinteles, situatia devine mai complicata atunci cand presupunerile referitoare la aceeasi „felie de viata” se bat cap in cap. Imaginati-va doar problemele pe care un calculator le-ar avea daca i-ati da informatii contradictorii. Ar trebui sa aleaga pe cont propriu care presupunere trebuie urmata in situatia data. Iar alegerea sa ar fi destul de logica in cadrul memoriei si a programului dat (deprinderi dobandite).
Daca tu crezi ca partea ku este ilogica, atunci orice incercare de a o schimba nu va fi decat hazardata si va reprezenta o chestiune de noroc. Dar odata ce stii ca este complet logica, atunci tot ce ai de facut este „s-o convingi” sa urmeze un alt set de presupuneri si atitudini. De exemplu, faptul ca hipnoza functioneaza este o dovada ca acest concept e valid.

9. Ascultarea

Subconstientul nu este un copil rebel si de nestapanit si nici nu lucreaza vreodata impotriva intereselor tale cele mai bune, din punctul lui de vedere. Ori de cate ori ku pare sa ti se opuna, este pentru ca urmeaza ordinele anterioare pe care ori i le-ai dat tu, ori le-ai permis sa ramana. Si el trebuie sa urmeze ordinele anterioare, pana cand sunt inlocuite de altele. Daca partea ku produce simptome fizice neplacute, este pentru a evita ceva mai rau, si pentru ca nu a fost invatat nici o alternativa viabila. Doar gandind la o alternativa cu mintea constienta nu este de ajuns. Noi ordine trebuie date si impregnate prin repetitie pentru noile deprinderi. Succesul in stabilirea noilor obiceiuri depinde de cat de bine servesc ele unul sau mai multe din cele trei aspecte ale cresterii, luand in considerare convingerile existente referitoare la ceea ce este sau nu este posibil, si ce este sau nu este bun.
Cel mai important lucru de retinut este ca partea ku – mintea subconstienta – te va servi cu credinta si promptitudine, imediat ce inveti sa-i dai comenzi bune.

Extras din lucrarea „Stapanul constiintei – cunoasterea de sine in traditia Huna ”, ed. Kamala